SĂPTĂMÂNA EUROPEANĂ A MOBILITĂȚII

Suport informativ pentru organizarea acțiunilor de comunicare în cadrul Săptămânii Europene a Mobilității – 16-22 septembrie 2019

(Suport informativ pentru specialiști)

 Săptămâna Europeană a Mobilității (SEM) se desfășoară în fiecare an în perioada 16-22 septembrie – inițiativă europeană care încurajează orașele să implementeze și promoveze măsuri de transport durabil și să invite oamenii să încerce alternative la utilizarea autoturismului.

Comisia Europeană a stabilit două obiective ambițioase pentru mobilitatea urbană: eliminarea treptată din orașe a autoturismelor care folosesc carburanți convenționali până în 2050 și tranziția spre o logistică urbană cu emisii zero în marile centre urbane până în 2030, axându-se pe patru domenii prioritare: inovare, digitalizare, decarbonizare și oameni.

De la prima ediție a Săptămânii Europene a Mobilității lansată în 2002, impactul evenimentului a sporit constant, atât în Europa, cât și în lume. Recordul de participare  a orașelor în campanie  a fost bătut în 2018,  fiind organizate activități de rigoare în  2 792 din 54 de țări și implementate în jumătate din ele 8 848 de măsuri permanente, în principal axate pe gestionarea mobilității, accesibilitate și facilități noi sau îmbunătățite pentru bicicliști.

Scopul SEM vizează promovarea schimbării de comportament în rândul rezidenților de toate vârstele din mediul urban pentru a descoperi alternative de mobilitate durabilă, care să răspundă atât nevoilor personale de mobilitate, cât și nevoilor ecologice, de a crea un mediu de viață mai sănătos.

Astfel, autoritățile administrației publice locale sunt încurajate să: folosească evenimentul pentru a testa noi măsuri de transport și pentru a primi feedback din partea publicului; utilizeze oportunitatea excelentă pentru a reuni părțile interesate locale și a dezbate diversele aspecte ale mobilității și calității aerului; caute și să decidă asupra unor soluții inovatoare pentru reducerea consumului auto și a emisiilor de transport;  testeze noi tehnologii și măsuri de planificare.

Săptămâna Europeană a Mobilității pune în evidență mersul pe jos și mersul pe bicicletă și beneficiile pe care le pot avea pentru sănătate, mediu și economie. Modurile de transport active, cum ar fi mersul pe jos și ciclismul, sunt lipsite de emisii și ajută la menținerea inimii și corpurilor noastre sănătoase.

Mergi cu noi! este un apel la acțiune al Săptămânii Europene a Mobilității din 2019, care scoate în prim plan tema evenimentului din anul curent:  mersului sigur pe jos și cu bicicleta și evidențiază  clar modul de deplasare care, de prea multe ori, este subestimat – mersul pe jos.

Mersul pe jos și cu bicicleta – ambele sunt moduri active de deplasare și cruciale pentru viitorul orașelor din întreagă Europa. În urmă cu 50 de ani, oamenii mergeau pe jos sau cu bicicleta doar dacă nu își permiteau o mașină. Acum, orașele Europei nu își mai permit dependența noastră excesivă de mașină. Nici NOI nu ne permitem.

Pentru a asigura toate aceste avantaje, mersul pe jos și cu bicicleta trebuie SĂ FIE sigure și SĂ PARĂ sigure pentru public. Autoritățile locale ar trebui să pună la punct infrastructura rutieră astfel încât pietonii și bicicliștii să nu mai fie „utilizatorii rutieri vulnerabili”, să se poată deplasa și să se simtă în siguranță în orașele noastre. Mai mulți oameni vor alege să meargă pe jos sau cu bicicleta dacă rețeaua rutieră dedică un spațiu suficient pietonilor și bicicliștilor. Pe măsură ce străzile devin mai sigure pentru mersul pe jos și cu bicicleta, orașele devin mai incluzive, cu mai mult spațiu public accesibil tuturor, inclusiv pentru copii și părinții lor, vârstnici, persoanele cu mobilitate redusă și cei care au bagaje.

Investițiile într-o infrastructură sigură și comodă pentru modurile active de deplasare nu sunt doar investiții pentru cei care se identifică drept pietoni sau bicicliști, ci sunt investiții pentru toți. Oamenii sunt pietoni atunci când merg până la stația de autobuz, până la gară sau până la locul de parcare, atunci când merg la plimbare cu prietenii și cu familia, când vizitează un oraș nou sau pur și simplu atunci când traversează strada pentru a intra într-un magazin sau pentru a vizita un vecin. O infrastructură sigură și accesibilă înseamnă o investiție pentru societate.

Și să nu uităm! CU TOȚII suntem răspunzători pentru ca să asigurăm respectul și siguranța tuturor utilizatorilor rutieri. Haideți să facem din orașele noastre spații în care să putem merge pe jos și cu bicicleta – spații agreabile.

În 2019, Mergi cu noi!

Beneficiile mersului pe jos și cu bicicleta

Mersul pe jos și cu bicicleta aduce o gamă largă de beneficii. În medie, bicicliștii trăiesc cu doi ani mai mult decât cei care nu folosesc bicicleta și își iau cu 15 % mai puține zile de concediu atunci când se îmbolnăvesc.

25 de minute de mers sprinten în fiecare zi ne pot prelungi viața cu până la șapte ani. Un studiu de amploare efectuat în Norvegia a monitorizat un grup de bărbați în vârstă de 70-80 de ani și a constatat că 30 de minute de exercițiu fizic zilnic, cum ar fi mersul cu bicicleta, au făcut ca respectivii bărbați să trăiască cu până la cinci ani mai mult decât bărbații care nu au desfășurat nici o activitate fizică.

Sedentarismul reprezintă un factor de risc pentru: boli cardiovasculare și cerebral-vasculare, diabet zaharat tip II, obezitate.

Creșterea traficului rutier determină:  poluarea aerului, poluare fonică, creșterea riscului de accidente rutiere. 

Beneficii pentru mediu

O persoană, dacă patru zile pe săptămână face naveta cu bicicleta și pedalează 8 km pentru a ajunge la serviciu, evită 3 220 km de condus cu mașina anual sau echivalentul a 380 litri de carburant și a 750 kg de emisii de CO2.

De regulă, cei aflați în mașini se confruntă cu niveluri ale poluării de două ori mai mari decât pietonii sau bicicliștii. Diferența este dată de faptul că un mediu închis (cum este habitaclul unei mașini) este predispus la concentrații mai mari de poluanți în aer decât un mediu în aer liber. În plus, mersul cu bicicleta este adesea cel mai rapid mod de deplasare în zonele urbane – mai ales la orele de vârf, astfel că bicicliștii petrec mai puțin timp în trafic și, în consecință, sunt mai puțin afectați de poluare.

Beneficiile sociale

Oamenii, care trăiesc pe o stradă fără trafic motorizat continuu, își cunosc și își ajută vecinii într-o măsură mai mare decât cei care trăiesc pe o stradă cu circulație intensă. Un trafic motorizat mai redus în zonele urbane și mai multe moduri active de deplasare pot îmbunătăți legăturile sociale și pot stimula interacțiunea între vecini (sursa: Aldred/University of Westminster). Se estimează că în spațiul ocupat de o singură mașină ar putea merge 20 de oameni (The Ramblers Association, 2010).

Mersul pe jos este o parte importantă a aproape tuturor deplasărilor cu transportul public, astfel că îmbunătățirea infrastructurii pietonale este în beneficiul transportului public. Un studiu arată că un oraș cu o rețea rutieră orientată către transportul public generează o creștere semnificativă a cererii potențiale de transport public.

Beneficii pentru siguranță

Beneficiile pentru sănătate ale mersului cu bicicleta întrec riscurile de siguranță într-o proporție de 20 la 17.

Mai multă siguranță în număr mai mare: Un număr mai mare de pietoni și bicicliști face ca mersul pe jos și cu bicicleta să fie mai sigur. Acest fenomen se explică prin așteptarea sporită a șoferilor de a întâlni în trafic pietoni și bicicliști. De exemplu, riscul unui incident, în timpul mersului pe jos, într-o comunitate care practică mersul pe jos într-o măsură de două ori mai mare, este redus cu 66 %. În plus, mersul cu bicicleta nu este chiar atât de riscant pe cât se zice. Orice accident mortal este în sine regretabil. În medie însă, în Regatul Unit, se înregistrează un singur deces la fiecare 32 de milioane de kilometri parcurși cu bicicleta. Aceasta înseamnă de 800 de ori înconjurul lumii.

Experții sunt de acord că ar trebui să facem cel puțin 6 000 de pași în fiecare zi pentru a ne îmbunătăți sănătatea și 10 000 de pași pentru a mai pierde din greutate. Pare mult, însă dacă mergem pe jos la serviciu, și rămânem activi pe durata întregii zile, putem ajunge repede să îi facem.

Beneficiile economice

Atunci când străzile devin mai prielnice pentru pietoni și bicicliști, magazinele, restaurantele locale etc. au și ele beneficii economice concrete. Există numeroase exemple în care, temperarea traficului motorizat, reducerea spațiilor de parcare sau închiderea străzilor pentru traficul autovehiculelor, aduc beneficii afacerilor locale.

De exemplu, de la implementarea în Madrid a noului plan de mobilitate și a ordonanței privind accesul urban al vehiculelor (UVAR) în centrul orașului, cumpărăturile în decembrie 2018 au crescut cu 9,5 % pe Gran Via (accesul interzis mașinilor), cu 8,6 % în Madrid Central și cu 3,3 % în zona urbană în general.

De asemenea, în Regatul Unit, un studiu a arătat că, de la introducerea noii infrastructuri pietonale într-un cartier din Londra, 66 % dintre pietoni au declarat că au făcut mai multe cumpărături, iar 90 % dintre afacerile locale susțin că schimbările aduse traficului stradal au dus la o creștere generală a afluxului de clienți.

Un studiu derulat de Federația Bicicliștilor din Franța (Fubicy) cu sprijinul guvernului francez, a arătat că șoferii petrec, în medie, numai 53,7 % din timpul petrecut de pietoni în magazinele locale. Bicicliștii petrec mai mult timp în magazinele locale decât șoferii: în medie, 60,4 % din timpul petrecut de pietoni. Pietonii și bicicliștii tind să intre în magazinele locale mai frecvent decât șoferii.

Pe lângă beneficiile economice pentru afacerile locale, mobilitatea activă aduce oamenilor și economii semnificative. Un studiu desfășurat în Belgia, comandat de guvernul regional din Bruxelles, a arătat că un locuitor obișnuit din Bruxelles, care alege să înlocuiască mașina cu o bicicletă, ar economisi 2 853 EUR în fiecare an. Această sumă include costurile cu întreținerea, impozitele și carburantul, însă exclude chiar și costurile de achiziție.

Astfel, în cadrul evenimentului, ANSP și instituțiile teritoriale subordonate, de comun cu autoritățile administrației  publice locale, instituțiile de învățământ, instituțiile medico-sanitare publice și mass-media, vor organiza și desfășura diferite activități de informare și comunicare, inclusiv competiții sportive  cu implicarea cât mai multor persoane.

You may also like...