Ziua Mondială a Hipertensiunii Arteriale

      Ziua Mondială a Hipertensiunii Arteriale este sărbătorită anual începând cu anul 2005 și a fost lansată de  Liga Mondială de Hipertensiune (WHL), pentru a ridica gradul de conștientizare a problemelor de sănătate apărute din cauza tensiunii arteriale ridicate. De ce? Deoarece Tensiunea Arterială crescută, este principala cauză de deces prevenibil la nivel mondial.

     Scopul principal al acestei zile este de a educa publicul și de a crește gradul de conștientizare a acestei probleme. Timp de cinci ani consecutiv, tema Zilei Mondiale a Hipertensiunii Arteriale a fost ”Cunoaște-ți cifrele”. Tema pentru acest an a fost extinsă: „Măsurați-vă tensiunea arterială, controlați-o, trăiți mai mult”, ce ar încuraja cât mai mulți oameni să se implice în ași măsura tensiunea arterială. Alegerea acestor teme se bazează pe statistici globale ce indică faptul că mai puțin de 50% dintre adulții cu hipertensiune arterială (≥140 mm Hg), la nivel mondial, au fost conștienți de faptul că au o TA mare. În țările cu venituri mici și medii cifra e și mai mică < 40%, iar în unele țări gradul de conștientizare este foarte scăzut, fiind <10%.  Pentru a crește gradul de conștientizare a problemei hipertensiunii arteriale e necesar:

  1. De stabilit programe de screening comunitar de înaltă capacitate pentru depistarea TA crescute la persoanele cu risc.

    2. Promovarea măsurării de rutină a TA de către profesioniștii din domeniul sănătății la toate vizitele pacienților.

      Un pas important pentru controlul hipertensiunii arteriale și realizarea obiectivului Națiunilor Unite 2025 pentru o reducere cu 25% a hipertensiunii necontrolate, este îmbunătățirea diagnosticului. Screening-ul vast al TA prin prisma activităților Zilei Mondiale a HTA, va contribui la atingerea acestui obiectiv.  Hipertensiunea arterială este o cauză majoră a unei serii de probleme de sănătate, cum ar fi accidente vasculare cerebrale, atacuri de cord, boli de rinichi și poate contribui de asemenea, la dezvoltarea demenței. Multe persoane care suferă de hipertensiune arterială, nu știu despre asta, deoarece ea poate decurge fără simptome. De multe ori oamenii află că suferă de această maladie doar după ce au suportat un atac de cord sau un accident vascular cerebral.

    10 milioane de vieți sunt pierdute în fiecare an din cauza tensiunii arteriale înalte. Doar jumătate din persoanele cu hipertensiune arterială crescută cunosc, că aceste decese ar putea fi prevenite. Și aceasta este adevărata tragedie.

     Începând cu anul 2017, Societatea Internațională de Hipertensiune (ISH), de comun cu Liga Mondială de Hipertensiune, au lansat luna mai, ca o campanie globală de screening sincronizat. Peste 100 de țări au luat parte la anul inaugural, cu resurse limitate dar bazându-se pe bunăvoința multor voluntari. Peste 1,2 milioane de oameni și-au măsurat TA în 2017, în 2018-1,5 milioane de oameni și 1,5 milioane în 2019, ceea ce sa reliefat în cel mai mare program public de testare a tensiunii arteriale din lume. În doar 3 ani, 4,2 milioane de oameni și-au măsurat tensiunea arterială. Aproape 1 milion de oameni au fost identificați cu hipertensiune arterială netratată sau tratată necorespunzător, toți având acum posibilitatea să ia măsuri pentru îmbunătățirea sănătății lor.

 Date statistice internaţionale

     Presiunea arterială crescută reprezintă o provocare globală de sănătate, dat fiind prevalența ridicată și co-morbiditatea cardiovasculară și renală asociată, devenind principalul factor de risc pentru deces şi dizabilitate la scară globală. Se estimează că presiunea arterială crescută a fost responsabilă pentru 9,4 milioane decese şi 162 milioane ani de viaţă pierduţi în 2010, 50% dintre bolile cardiace, accidentele vasculare cerebrale şi insuficienţa cardiacă,13% dintre decese la scară globală şi peste 40% dintre decese la persoanele cu diabet zaharat. Hipertensiunea arterială este, de asemenea, un factor de risc important fetal şi maternal.                                     În prezent HTA a atins dimensiuni epidemice. Proporţia populaţiei cu presiune arterială ridicată a crescut de la 600 milioane în 1980 la aproape 1 miliard în 2008, la 1,39 miliarde în 2010, iar ca urmare a procesului de sporire a populaţiei şi a fenomenului de îmbătrânire, se estimează o creştere de până la 1,56 miliarde în 2025. Din cei 1,39 miliarde estimate de adulți cu HTA, aproape de 3 ori mai mulți locuiesc în țări cu venituri mici și mijlocii.

Date statistice naţionale                                                                              

      Principala cauză de deces în Republica Moldova sunt bolile sistemului circulator. Mortalitatea populației din cauza bolilor aparatului circulator a constituit 21486 în a.2017, cu o creștere până la 21603 pentru a.2018. Incidența generală a populației  prin boala hipertensivă, boala ischemică a inimii însoţită de boala hipertensivă şi bolile cerebrovasculare cu boală hipertensivă a fost de 58444 în a.2017 cu o ușoară scădere la 41600 (cifre absolute), respectiv 164,7 în a.2017 și 117,3 pentru a.2018 (la 10mii locuitori).

     Prevalența generală a populației  prin boala hipertensivă, boala ischemică a inimii însoţită de boala hipertensivă şi bolile cerebrovasculare cu boală hipertensivă a fost de 576287 în a.2017 cu o creștere la 605922 (cifre absolute), respectiv 1623,7 în a.2017 și 1709,2 pentru a.2018 (la 10mii locuitori).

Simptome 

      Hipertensiunea arterială este o condiție cronică și în general este asociată cu puține simptome sau chiar cu o absența a simptomelor. Există o presupunere greșită că persoanele cu hipertensiune arterială au întotdeauna anumite simptome. Hipertensiunea arterială este în mare parte, un „ucigaș tăcut”. Simptomele apar de obicei atunci, când tensiunea arterială atinge valori foarte ridicate, când se întâmplă să crească brusc și suficient de marcat pentru a fi considerată o urgență medicală. Rarele simptome incluse pe lista hipertensiunii arteriale sunt: dureri de cap, amețeală, hemoragii nazale, palpitații.

Factorii de risc pentru hipertensiunea arterială

Se clasifică în două mari categorii:

    I.  Factori de risc care nu pot fi modificați: vârsta, rasa și ereditatea.

  II. Factori de risc modificabili:  factori care țin de comportament și stilul de viață. În această categorie se încadrează comportamentul alimentar nesănătos, fumatul, sedentarismul, consumul excesiv de alcool, obezitatea.

Diagnosticul HTA

     Pentru screening şi diagnostic, măsurarea TA la cabinet nu este suficientă, se recomandă atât măsurarea repetată, cât şi monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale (MATA) şi automonitorizarea tensiunii arteriale la domiciliu (ATAD).

Clasificarea TA, similară pentru adulţii din toate grupele de vârstă:                               

  • TA optimă: <120 mmHg TAS (tensiune arterială sistolică) şi <80 mmHg TAD(tensiune arterială diastolică)                                                                                                        
  • TA normală: 120-129 mmHg TAS şi 80-84 mmHg TAD                                                      
  • TA înalt normală: 130-139 mmHg TAS şi 85-89 mmHg TAD                                             
  • HTA gradul 1: 140-159 mmHg TAS şi 90-99 mmHg TAD                                                 
  • HTA gradul 2: 160-179 mmHg TAS şi 100-109 mmHg TAD                                                     
  • HTA gradul 3: ≥180 mmHg TAS şi  ≥110 mmHg TAD                                                            
  • HTA sistolică izolată: ≥140 mmHg TAS şi <90 mmHg TAD.

Metodele non-farmacologice care contribuie la reducerea presiunii arteriale: limitarea consumului de alcool, creșterea nivelului de implicare în activitatea fizică, scăderea în greutate, reducerea consumului de sare și abordarea nutrițională DASH (Dietary Approaches to Stop Hypertension), pentru prevenirea HTA.

     In Republica Moldova, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale (MSMPS), ANSP, cu susținerea proiectului „Viață Sănătoasă: reducerea poverii bolilor netransmisibile”, în perioada septembrie – noiembrie 2019, a realizat prima campanie la nivel național în nutriție „Redu sarea în mâncare”. Timp de cinci săptămâni, moldovenii au văzut și auzit mesaje-cheie despre importanța reducerii consumului de sare pentru diminuarea poverii bolilor netransmisibile. Acestea au fost accesate la cinci posturi de televiziune, patru posturi de radio cu acoperire națională, pe rețelele de socializare și pe posterele afișate în instituțiile medicale primare din țară. Un milion două sute cincizeci de mii de moldoveni sau 46,6% din populația țării au aflat că trebuie să reducă sarea în mâncare, ca să fie sănătoși. Potrivit specialiștilor în promovarea sănătății, reducerea consumului de sare este una din cele mai eficiente măsuri pentru a diminua riscul tensiunii arteriale crescute și al bolilor cardiovasculare. De asemenea, conform ordinelor MSMPS nr.181 și nr. 182 din 13 februarie 2019, au fost aprobate și implementate la nivel de instituții protocoalele OMS PEN nr.1 „Prevenirea atacului de cord, accidentului vascular cerebral și bolilor renale prin intermediul managementului integrat al diabetului zaharat și hipertensiunii arteriale” și PEN nr.2 „Educația pentru sănătate și consilierea cu privire la conduita sănătoasă”. Prevenirea HTA, atacului de cord, accidentului vascular cerebral, bolilor renale, precum și educația, consilierea pentru sănătate sunt obiective importante și real de atins.

     Liga Mondială de Hipertensiune (WHL) recunoaște că există provocări complexe în prevenirea și controlul hipertensiunii la nivel global și că în multe cazuri eforturile de prevenire și control al hipertensiunii nu sunt cuprinzătoare și nici coordonate. Pentru a contracara acest lucru  Liga Mondială de Hipertensiune,  provoacă toți membrii și partenerii să participe la sărbătorirea  Zilei Mondiale a Hipertensiunii Arteriale prin screening-ul TA și eforturi de conștientizare a importanței monitorizării TA  în mediul comunitar și clinic și să raporteze rezultatele activităților de screening.

You may also like...