Suport informativ pentru specialişti către desfăşurarea Zilei Mondiale de luptă împotriva cancerului – 4 februarie 2021

Ziua Mondială de luptă împotriva cancerului este marcată anual la 4 februarie începând cu anul 2000 la iniţiativa Uniunii Internaţionale pentru Controlul Cancerului, în scopul creșterii conștientizării, îmbunătățirii educației și catalizării acțiunilor individuale, colective și guvernamentale pentru reducerea poverii cancerului la nivel global.

O campanie de 3 ani pentru impact

Ziua Mondială a Cancerului este o campanie construită pentru a inspira schimbarea și a mobiliza acțiuni încă mult timp după ce ziua a trecut.

O campanie multianuală oferă șansa de a crea un efect de lungă durată prin creșterea expunerii și implicării publicului, a mai multor oportunități de a distinge o conștientizare globală cu impact vizibil.

Scurt istoric al campaniei

2019Angajamentul de a acționa

2019 a fost primul an al campaniei de trei ani „Sunt și voi face”, susținătorii fiind încurajați să reflecteze asupra a ceea cum ar putea acționa pentru a reduce impactul cancerului pentru ei înșiși, comunitatea lor și lumea întreagă. Noua temă servește ca un memento puternic că, indiferent cine suntem, avem cu toții un rol pozitiv și important de jucat în crearea unei lumi fără cancer.

2020 : Progresul este posibil

2020 a fost un an istoric, care a marcat 20 de ani de la Ziua Mondială a Cancerului. A fost o șansă de a privi în urmă și de a celebra progresele trecute în combaterea cancerului, precum și o oportunitate clară de a aștepta cu nerăbdare următorul deceniu. În 2020, am văzut susținători și lideri din întreaga lume reflectând asupra acțiunilor curajoase și îndrăznețe necesare pentru a accelera progresul în continuare pentru o lume fără cancer.

2021: Împreună, toate acțiunile noastre contează

2021 – ultimul an al campaniei „Sunt și voi face” – ne arată că acțiunile noastre au un impact asupra tuturor celor din jur oriunde: în cartierele, comunitățile și orașele noastre. Anul acesta este un memento al puterii de durată, a cooperării și a acțiunii colective. Când alegem să ne reunim, putem realiza ceea ce ne dorim cu toții: o lume mai sănătoasă, fără cancer. Împreună, toate acțiunile noastre contează.

 În Ziua Mondială a Cancerului, cine ești și ce vei face?

În fiecare an, sute de activități și evenimente au loc în întreaga lume, adunând oameni din diferite comunități și organizații în instituții de educație, spitale, piețe, parcuri, săli comunitare, lăcașuri de cult, pe străzi, în mediul online și acționând ca un memento puternic pentru fiecare în vederea conștientizării faptului, că cu toții avem un rol de jucat pentru a reduce numărul de decese premature cauzate de cancer și boli necomunicabile cu o treime până în anul 2030 (la nivel global, aproximativ 1 din 6 decese se datorează cancerului), iar accesul la tratamentul și îngrijirea cancerului să fie egal pentru toți – indiferent cine este sau unde locuiește.

Epidemia cancerului este imensă și continuă să crească, fiind a doua cauză principală de deces la nivel global. Anual cancerul e responsabil de peste 9,6 milioane de decese la nivel mondial. Până în 2030 experții estimează, că decesele cauzate de cancer vor crește până la peste 13 milioane anual. Asta înseamnă mai mult decât HIV/SIDA, malaria și tuberculoza împreună.

     Cele mai frecvente tipuri de cancer sunt: 

  • Pulmonar (2,09 milioane de cazuri)
  • Mamar (2,09 milioane de cazuri)
  • Cancer de colon (1,80 milioane de cazuri)
  • Prostată (1,28 milioane de cazuri)
  • Cancer de piele (non-melanom) (1,04 milioane de cazuri)
  • Stomac (1,03 milioane de cazuri)

 Cele mai frecvente decese sunt provocate de următoarele tipuri de cancer:

  • plămâni (1,76 milioane de decese)
  • cancer de colon (862 000 de decese)
  • stomac (783 000 de decese)
  • ficat (782 000 de decese)
  • de sân (627 000 de decese)

În Republica Moldova, conform datelor statistice în anul 2018 incidența prin tumori maligne în cifre absolute a fost de 10021 bolnavi, ce constituie 282,7 cazuri la 100 mii locuitori, în 2019 incidența este în creștere, atingând cifra de 10112 în cifre absolute și respectiv 285,2 cazuri la 100 mii locuitori. Prevalența prin tumori maligne în anul 2018 a fost de 58182 în cifre absolute (1641,2 la 100mii locuitori), cu o creștere până la 60291cifre absolute (1700,7 la 100mii locuitori) în anul 2019.

Maladiile oncologice constituie cea de-a doua cauză principală a mortalităţii din ţară, după maladiile cardiovasculare, fiind o problemă prioritară pentru sistemul de sănătate. În perioada anilor 2012 – 2017 se atestă o creștere a nivelului de mortalitate prin cancer de la 163,2 în 2012 la 173,3 cazuri de decese la 100 mii locuitori în a.2017, cu o diminuare nesemnificativă de 173,0 cazuri la 100 mii de locuitori în anii 2018 și 2019.

In cifre absolute au fost 6133 decese în anul 2018 și 6132 decese în anul 2019. Evaluarea mortalității prin cancer în funcție de sex, denotă faptul că în rândul bărbaţilor nivelul de mortalitate este de 1,5 ori mai mare decât în rândul femeilor.

Ce este cancerul?

Cancerul este o boală care apare atunci când schimbările într-un grup de celule normale din organism duc la o creștere necontrolată, anormală, formând tumoarea, cu excepția leucemiei (cancer de sânge). Dacă nu sunt tratate, tumorile se dezvoltă, afectând țesuturile adiacente  și se pot răspândi în organism prin sistemul sanguin și limfatic.

Tumorile se împart în: benigne, maligne și pre-canceroase. Tumorile benigne nu sunt canceroase și rareori amenință viața. Ele vor provoca o problemă numai dacă cresc foarte mari, devin inconfortabile sau  apasă asupra altor organe.

Tumorile maligne cresc mai rapid decât tumorile benigne și au capacitatea de a distruge țesutul vecin. Celulele tumorilor maligne se pot desprinde de tumoarea primară și se pot răspândi în alte părți ale corpului printr-un proces cunoscut sub numele de metastază.

Pre-canceroase (sau pre-maligne)  descrie afecțiunea care implică celule anormale care pot (sau sunt susceptibile) de a dezvolta cancer.

 Cauzele OMS, prin intermediul agenției sale de cercetare a cancerului (Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului), menține o clasificare a agenților cauzatori de cancer.                                                                                                                                         

Cancerul se poate dezvolta în rezultatul interacțiunii dintre factorii genetici ai unei persoane și expunerea la 3 categorii de agenți externi, inclusiv:

  • agenți cancerigeni fizici, precum radiațiile ultraviolete și ionizante;
  • agenți cancerigeni chimici, cum ar fi azbestul, componentele fumului de tutun, alcool, alfatoxina (un contaminant alimentar) și arsenicul (un contaminant al apei potabile);
  • agenți cancerigeni biologici, cum ar fi infecțiile de la anumite virusuri, bacterii sau paraziți. Îmbătrânirea este un alt factor fundamental pentru dezvoltarea cancerului. Incidența cancerului crește dramatic odată cu vârsta, cel mai probabil din cauza acumulării de riscuri pentru cancerele specifice care cresc odată cu vârsta. Mecanismele de reparare celulară sunt  mai puțin eficiente pe măsură ce o persoană îmbătrânește.

Important este faptul, că aproximativ o treime din totalul cazurilor de cancer pot fi prevenite prin reducerea factorilor de risc și promovarea unui mod de viață sănătos.

Principalii factori de risc modificabili responsabili pentru creşterea riscului de dezvoltare a cancerului sunt consumul de tutun, alimentația nesănătoasă și lipsa de activitate fizică, supraponderalitatea şi obezitatea, consumul nociv de alcool, poluarea.

Consumul de tutun este cel mai important factor de risc ce cauzează peste 20% din decesele de cancer la nivel mondial și aproximativ 70% din decesele la nivel mondial de cancer pulmonar. În Republica Moldova fumatul este unul din cele mai răspândite vicii, dăunătoare sănătăţii populaţiei ocupând locul 2 ca importanță, factor de risc pentru bărbați și locul 5 pentru femei şi provoacă peste 10% din totalul de decese înregistrate prin boli netransmisibile.

Factorii de risc nutriţionali, precum consumul excesiv de grăsimi saturate şi grăsimi trans, zahărul şi sarea, consumul redus de fructe şi legume, precum și consumul nociv de alcool și inactivitatea fizică, sunt responsabili de peste 30% din decesele provocate de cancerul  sistemului digestiv, de sân și prostată.

În anul 2013, Organizația Mondială a Sănătății a lansat Planul de Acţiune globală pentru prevenirea şi controlul bolilor netransmisibile în perioada 2013-2030 şi se propune o reducere cu 25% a mortalității premature prin cancer la nivel global prin:

  • Creşterea implicării politice în prevenţia şi controlul cancerului.
  • Coordonarea şi intensificarea cercetărilor în domeniul patologiei oncologice
  • Dezvoltarea strategiilor de prevenire şi control a bolii și a factorilor de risc.
  • Generarea unor noi cunoştinţe şi diseminarea celor existente.
  • Dezvoltarea standardelor/instrumentelor pentru ghidarea planificării şi implementării intervenţiilor preventive, pentru depistare precoce, tratament şi îngrijire paliativă.
  • Fortificarea sistemelor de sănătate la nivel naţional și local pentru a putea asigura vindecarea şi îngrijirea pacienţilor cu această patologie.
  • Asigurarea asistenţei tehnice pentru transferul rapid şi eficient al celor mai bune intervenţii practice, în ţările mai slab dezvoltate.

 

Metodologia campaniei:

Activitățile de sensibilizare se vor axa pe comunicarea factorilor de risc și pericolul cancerului pentru sănătate și viață, măsurile principale de prevenție și depistare precoce. Anul 2021 marchează punctul final acestei campanii.

 

 Sloganul:  „Sunt și voi face”, este un apel la acțiune, care solicită angajament personal și reprezintă puterea acțiunilor individuale întreprinse acum pentru a avea impact asupra viitorului.

Ziua Mondială a Cancerului este o campanie construită pentru a rezona, inspira schimbarea și mobilizarea și a acționa chiar și după ce a trecut această zi.

Mesajele generale despre cancer:

  • Cancerul este o boală care nu cunoaște limite ne afectează pe toți fie direct, fie indirect, pe parcursul vieții noastre.
  • Acțiunile întreprinse de fiecare persoană, comunitate, organizație vor contribui la reducerea poverii cancerului pentru a atinge obiectivul de reducere cu 25% a deceselor premature până în 2025.
  • O treime din cazurile totale de cancer pot fi prevenite prin adoptarea unui mod de viață sănătos.
  • Anumite forme de cancer pot fi vindecate, sau șansele de vindecare a acestora pot fi considerabil majorate, dacă sunt depistate într-o fază incipientă.
  • Consumul de tutun și consumul excesiv de alcool sunt responsabili aproximativ de 40% din povara totală a cancerului. Datele variază de la o țară la alta.
  • Deși mai mult de 40% din decesele cauzate de cancer pot fi prevenite, cancerul este responsabil de peste 20% de decese din regiunea europeană.
  • Utilizarea tutunului este cel mai important factor de risc pentru cancer și este responsabilă pentru aproximativ 22% din decesele cauzate de cancer.
  • Cancerul care provoacă infecții, cum ar fi hepatita și papiloma virusul uman (HPV), sunt responsabili pentru până la 25% din cazurile de cancer în țările cu venituri mici și medii.
  • Prin implementarea strategiilor adecvate privind prevenirea, detectarea timpurie și tratamentul cancerului, putem salva până la 3,7 milioane de vieți în fiecare an.
  • Costul economic anual total al cancerului este estimat la circa 1,16 miliarde USD.
  • Trebuie să acționăm acum pentru că epidemia globală de cancer are tendințe de creștere. Se estimează că va crește la 19,3 milioane de cazuri pe an către anul 2025.

Recomandări generale pentru populație privind prevenirea cancerului:

  • Mențineți greutatea corporală în limite normale pe tot parcursul vieții.
  • Adoptați un mod de viață, care să includă activitate fizică cel puțin 30 de minute în fiecare zi.
  • Limitați consumul de alimente cu conținut crescut în grăsimi și conținut scăzut in fibre. Evitați băuturile îndulcite cu zahăr.
  • Consumați multe fructe, legume și cereale.
  • Limitați consumul de carne roșie și evitați carnea procesată.
  • Limitați consumul de băuturi alcoolice.
  • Limitați consumul de sare și alimente procesate.
  • Nu fumați. Evitați expunerea dvs. și a copiilor la fumul de țigări.
  • Evitați expunerea îndelungată la razele ultraviolete.
  • La locul de muncă, respectați instrucțiunile privind sănătatea și securitatea în muncă, pentru a vă proteja de substanțele cancerigene.

Prin creșterea alfabetizării publice și politice și a conștientizării problemei cancerului, reducem frica, sporim înțelegerea, risipim miturile și concepțiile greșite și schimbăm comportamentele și atitudinile. Considerăm că accesul la diagnosticul, tratamentul și îngrijirea cancerului, ar trebui să fie egal pentru toți – indiferent unde locuiești, care este venitul tău, etnia sau sexul tău.  Accesul egal la prevenirea, diagnosticul, tratamentul și îngrijirea cancerului poate salva vieți.

Timpul nostru de a acționa este acum.

 

Ex. L. Plămădeală

Tel: 022 574573

You may also like...