Ziua Mondială de Conștientizare a Autismului: Importanța intervenției timpurii și a implicării familiei

Anual, pe data de 2 aprilie, marcăm Ziua Mondială de Conștientizare a Autismului, cu scopul de a crește gradul de conștientizare a tulburărilor de spectru autist (TSA).

TSA sunt caracterizate prin anomalii calitative de interacțiuni sociale reciproce și de tipare de comunicare și prin totalitatea intereselor și a activităților repetitive, stereotipe, restrictive.

Persoanele care suferă de TSA întâmpină provocări sociale, de comunicare și de  comportament semnificative. Acestea comunică, se comportă și învață într-un mod deosebit de cei din jur. Pentru că tulburările de autism reprezintă un spectru întreg, abilitățile de învățare, gândire și de rezolvare a problemelor pot varia destul de mult de la o persoană la alta.

Simptome TSA

• Unele dintre simptomele pe care le pot remarca părinții sunt:
• copilul evită sau are dificultăți în menținerea contactului vizual cu ceilalți;
• copilul nu răspunde la nume până la vârsta de 9 luni;
• lipsa exprimării non-verbale a stărilor emoționale precum fericire, tristețe, surprindere etc;
•  copilul nu reacționează la jocurile simple interactive, până la vârsta de 12 luni;
• lipsa abilităților lingvistice;
• preferință pentru izolare, copilul alege să se joace singur, nefiind interesat să se joace cu ceilalți copii.

Importanța terapiilor în TSA

În procesul de diagnostic și inițiere timpurie a terapiei pentru copiii cu autism, există mai multe aspecte cruciale, care trebuie luate în considerare pentru a asigura o intervenție eficientă și îmbunătățirea calității vieții:

1. Evaluarea și diagnosticul precoce: identificarea semnelor timpurii ale autismului și evaluarea copilului de către profesioniști specializați în tulburări de spectru autist sunt primii pași critici.
2. Terapie comportamentală intensivă: terapia comportamentală aplicată (ABA), care se concentrează pe dezvoltarea abilităților sociale, de comunicare și de adaptare, utilizând tehnici precum recompensele și modelarea comportamentului dorit.
3. Terapie ocupațională și fizioterapie: exerciții pentru îmbunătățirea coordonării motorii și tehnici de gestionare a stimulilor senzoriali.
4. Terapie de limbaj și vorbire: implică lucrul cu un terapeut specializat pentru a dezvolta abilități de vorbire, înțelegere și exprimare a limbajului.
5. Sprijin familial și educație parentală: programul de educație parentală poate ajuta părinții să înțeleagă mai bine nevoile copilului lor, să învețe strategii eficiente de gestionare a comportamentelor și să primească sprijin emoțional și practic în fața provocărilor întâlnite.

Prin combinarea acestor diferite forme de terapie și intervenție, copiii cu autism au șansa de a-și îmbunătăți abilitățile sociale, de comunicare și de adaptare, ceea ce le poate permite să se integreze mai bine în mediul lor și să aibă o calitate mai bună a vieții. Este important ca terapia să fie individualizată pentru fiecare copil, luând în considerare nevoile și abilitățile sale unice. De asemenea, monitorizarea și ajustarea constantă a planului de tratament sunt esențiale pe măsură ce copilul crește și se dezvoltă.

Potrivit studiilor, diagnosticarea la vârsta de 18-36 luni, intervențiile specializate şi integrarea socială cresc cu până la 47% şansele persoanelor cu autism de a dobândi abilități pentru o viață independentă.

 

 

Sursa: www.ansp.gov.md; https://insp.gov.ro/