20 noiembrie – Ziua Mondială a Bolilor Pulmonare Obstructive Cronice (BPOC)

Suport informativ

către desfășurarea Zilei Mondiale a Bolii Pulmonare Obstructive  Cronice (BPOC) – 20 noiembrie 2020 cu genericul  „Trăind bine cu BPOC – toată lumea de pretutindeni”.

     Ziua Mondială a BPOC este organizată de Inițiativa globală pentru boala pulmonară obstructivă cronică în colaborare cu profesioniștii din domeniul sănătății și grupurile de pacienți cu BPOC din întreaga lume.

 Scopul este de a crește   gradul de conștientizare, de a împărtăși cunoștințe și de a discuta modalități de reducere a poverii bolii pulmonare obstructive cronice (BPOC) la nivel mondial. În fiecare an Inițiativa globală pentru boala pulmonară obstructivă cronică (GOLD) alege o temă și coordonează pregătirea și distribuirea materialelor și a resurselor Zilei Mondiale a BPOC.

Activitățile Zilei Mondiale a BPOC sunt organizate în fiecare țară  având un impact local și mondial în reducerea poverii BPOC. Campania își propune susținerea intervențiilor de reabilitare pulmonară, activitate fizică, auto-gestionare și nutriție, precum și subliniază importanța  bunăstării sociale și mentale. Educația la nivel mondial cu privire la aceste tipuri de servicii poate contribui la creșterea gradului de conștientizare și la pledarea pentru accesul pacientului la toate serviciile. Prima Zi Mondială a BPOC a avut loc în 2002. În acest an sărbătorim a 19-a zi. Anual, organizatorii din peste 50 de țări din întreaga lume desfășoară activități transformând ziua într-unul dintre cele mai importante evenimente de conștientizare și educație pentru BPOC din lume.  Inițiative de reducere a poverii BPOC au loc în întreaga lume, inclusiv programe de renunțare la fumat, luptă împotriva poluării aerului atât în interior, cât și în exterior, evaluarea factorilor provocatori în copilărie. Deși nu există un remediu ce ar trata total BPOC, acțiunile de îmbunătățire a calității vieții pot fi adoptate oriunde, de către o varietate de indivizi în multe tipuri de mediu. Angajatorii se pot lupta pentru un mediu de respirație mai sigur, cetățenii pot fi buni administratori ai curățeniei aerului și atât pacienții, cât și familiile pot contribui la promovarea mai multor cercetări și a unui acces mai bun la îngrijire, inclusiv reabilitare pulmonară și servicii de sănătate mintală. În plus, furnizorii și factorii de decizie pot colabora pentru a îmbunătăți accesul la spirometrie, la medicamentele esențiale și la alte tratamente, inclusiv telesănătatea și alte tipuri de acces pentru pacienții aflați la distanță.

         Tema din 2020 pentru Ziua Mondială a BPOC este:„Trăind bine cu BPOC– toată lumea de pretutindeni”. Scopul zilei mondiale a BPOC din acest an este de a transmite un mesaj pozitiv atât pacienților cât și furnizorilor că, deși BPOC nu are un remediu, există multe modalități de a trăi activ și bine.

Date relevante

   În prezent această maladie este a patra cauză principală de deces în lume și se estimează a fi a 3-a cauză principală de deces până în 2030. La nivel global 3,17 milioane de decese au fost cauzate de BPOC în anul 2015 (adică 5% din toate decesele la nivel global). Peste 90% din decesele prin BPOC au loc în țările cu venituri mici și medii. Studiul global privind povara bolilor raportează o prevalență de 251 de milioane de cazuri de BPOC la nivel mondial în 2016. Odată cu creșterea prevalenței fumatului în țările în curs de dezvoltare și a îmbătrânirii populației în țările cu venituri ridicate, se așteaptă ca prevalența BPOC să crească în următorii 40 de ani și până în anul 2060 pot fi atinse cifre de peste 5,4 milioane decese anual cauzate de BPOC. La nivel mondial în jur de 210 milioane de persoane sunt afectate de BPOC. Conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății, la fiecare oră 250 de persoane mor din cauza BPOC. Unul din 10 adulții cu vârsta peste 40 de ani trăiesc cu BPOC. Mai puțin de jumătate dintre aceste persoane sunt diagnosticate iar jumătate dintre cei diagnosticați au vârsta <65 de ani. De ce jumătate dintre cei afectați de aceasta boala nu sunt conștienți de starea lor? Pentru că BPOC este o afecțiune perfidă, care se integrează lent dar progresiv in viața pacientului, cu simptome care se agravează treptat si care pot fi atribuite îmbătrânirii sau altor boli mult mai puțin severe si pe care pacienții nu le iau in serios, spre exemplu, tusea cronica, alergiile, răcelile, infecțiile respiratorii sau gripa. BPOC este un termen medical recent, care se refera la bronșita cronica si emfizemul pulmonar.

      Boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) – este o boală comună, prevenibilă și tratabilă, care se caracterizează prin simptome respiratorii persistente și limitarea fluxului de aer, care se datorează anomaliilor căilor respiratorii și / sau alveolare, de obicei cauzate de expunerea semnificativă la particule sau gaze nocive. Cele mai frecvente simptome respiratorii includ dispnee, tuse și / sau producție de spută. Aceste simptome pot fi ignorate de către pacienți. Principalul factor de risc pentru BPOC este expunerea la fumul de tutun (fie fumatul activ, fie fumatul pasiv), dar pot contribui și alți factori ale mediului, cum ar fi expunerea la combustibil, la biomasă și poluarea aerului din interior și exterior și a prafului și fumului ocupațional. Expunerea la poluarea aerului din interior poate afecta copilul nenăscut și poate reprezenta un factor de risc pentru dezvoltarea BPOC mai târziu în viață. Unele cazuri de BPOC se datorează astmului pe termen lung.

Factori de risc pentru dezvoltarea BPOC includ:

1. factori care nu pot fi controlaţi: ereditari, genetici – deficitul sever al factorului anti – tripsina1.
2. factori care pot fi controlați/modificați cum ar fi:

– fumatul,

– expunerea la pulberi şi chimicale ocupaţionale,

– poluarea din interiorul şi din exteriorul locuinţei,

– infecții frecvente ale căilor respiratorii inferioare în timpul copilăriei.

Riscul de îmbolnăvire cu BPOC al unei persoane este direct proporţional cu numărul total de particule inhalate de acea persoană pe parcursul vieţii prin fum de tutun, pulbere, gaze organice şi anorganice, pulbere industriale si noxe chimice existente în mediul de lucru (expunerea profesională), poluarea aerului din interiorul locuinţei de la sursele de încălzire și prepararea bucatelor cu combustibili biologici (cărbune, lemn) sau poluarea  din încăperile slab ventilate, etc..

Cauzele BPOC diferă în funcţie de zonele geografice. În ţările dezvoltate şi cu venituri medii, fumul de tutun este cel mai mare factor de risc, în timp ce în ţările cu venituri reduse, expunerea la poluarea aerului din interior, cum ar fi utilizarea de combustibili din biomasă pentru gătit şi încălzire, determină în principal BPOC.

BPOC poate fi marcată de perioade de agravare acută a simptomelor respiratorii, numite exacerbări. La majoritatea pacienților, BPOC este asociată cu boli cronice concomitente semnificative, care favorizează creșterea morbidității și mortalității.

Prevalența BPOC este mai mare la fumători și ex-fumători comparativ cu nefumătorii. Mai mare în grupul ≥ 40 de ani comparativ cu cei <40. Mai mare la bărbați decât la femei.

Factorii care influențează evoluția bolii:

• Factorii genetici.
• Vârsta și sexul.
• Tabagismul
• Creșterea și dezvoltarea plămânului.
• Expunerea la particule.
• Statut socio-economic.
• Istoric de astm bronhic.
• Bronșită cronică.
• Infecţii.

Simptomele BPOC

• Dispneea cronică și progresivă.
• Tuse.
• Expectorația în exces.
• Senzația de apăsare sau constricție toracică.
• Fatigabilitate, scăderea în greutate, anorexie, sincopă, fracturi de coaste, edeme, depresie, anxietate.

 Măsurile de prevenire a BPOC

• BPOC este o afecțiune care poate fi prevenită. Persoana își poate reduce semnificativ riscul de a o dezvolta dacă evită să fumeze. Daca persoana fumează deja, renunțarea la acest obicei poate să ajute la prevenirea lezării plămânilor, înainte ca fumatul să înceapă să cauzeze apariția unor simptome neplăcute.
• De reținut: Spre deosebire de alte afecțiuni și maladii BPOC are o cauza clară și prin urmare, o cale clară de a fi prevenită. Majoritatea cazurilor de   bronho pneumopatie obstructivă cronică sunt direct asociate cu fumatul, iar cel mai bun mod prin care se poate preveni debutul bolii este ca persoana sa nu fumeze niciodată ori sa renunțe chiar acum la acest viciu.
• Expunerea prin prisma profesiei la substanțe chimice și la praf reprezintă un alt factor de risc pentru BPOC. Deci, dacă o persoană lucrează cu acest tip de substanțe iritante pentru plămâni, se poate proteja mai bine la locul de muncă prin folosirea unui echipament special care protejează căile respiratorii.

 Ce puteți face dvs. și familia dvs. dacă suferiți de BPOC

• Renunțați la fumat, evitați fumatul pasiv.
• Respectați indicațiile de administrare pentru fiecare medicament.
• Mergeți măcar de 2 ori pe an la medic pentru control. Solicitați vaccinul antigripal.
• Deplasați-vă imediat la spital sau la medic dacă respirați mai greu.
• Aerisiți casa. Stați cât mai departe de sursele de fum de țigară care v-ar putea îngreuna respirația.
• Mențineți-vă în formă. Plimbați-vă, faceți regulat exerciții, mâncați sănătos.
• Dacă sunteți într-un stadiu sever al bolii, învățați să respirați corect. Încercați să vă faceți viața cât mai ușoară acasă.
• Adoptați un stil de viață sănătos și o alimentație echilibrată.
• Alegeți o varietate de alimente nutritive din aceste grupe: legume; fructe; leguminoase; cereale; proteine; lactate.
• Menținerea unei greutăți sănătoase este importantă.

BPOC și COVID-19

Având BPOC (inclusiv emfizem și bronșită cronică) este cunoscut faptul că vă crește riscul de boală severă cauzată de COVID-19.

Acțiuni de întreprins:

• Continuați să luați tratamentul pentru BPOC, inclusiv cele cu steroizi.
• Asigurați-vă că aveți o cantitate de medicamente pentru cel puțin 30 de zile.
• Evitați tot ce vă înrăutățește simptomele.
• Sunați la furnizorul dvs. de asistență medicală dacă aveți îngrijorări legate de starea dumneavoastră sau vă simțiți rău.

 Răspunsul OMS

Activitatea OMS de combatere a BPOC face parte din eforturile Organizației de a preveni și controla bolile netransmisibile. OMS se angajează să:

• creșterea gradului de conștientizare a epidemiei globale de boli netransmisibile;
• să creeze un mediu mai sănătos, în special pentru cei săraci și defavorizați; reducerea factorilor de risc pentru bolile netransmisibile, cum ar fi fumatul tutunului și expunerea la fumatul pasiv, poluarea aerului din interior și exterior, dietele nesănătoase și inactivitatea fizică; îmbunătățirea accesului la tratamente eficiente pentru persoanele cu BPOC; precum și
• preveni moartea prematură și dizabilitatea care poate fi prevenită de boli majore netransmisibile.

Convenția-cadru a OMS privind controlul tutunului a fost elaborată ca răspuns la globalizarea epidemiei de tutun pentru a proteja miliarde de oameni de efectele nocive ale tutunului. Acesta este primul tratat global de sănătate încheiat de OMS și ratificat de 180 de țări.

OMS conduce, de asemenea, Alianța globală împotriva bolilor respiratorii cronice (GARD), o alianță voluntară a organizațiilor naționale și internaționale.

 Activitatea Organizației Mondiale a Sănătății în domeniul BPOC face parte din eforturile globale de a preveni și de a controla bolile netransmisibile. OMS își propune:

• sensibilizarea cu privire la epidemia globală a bolilor netransmisibile;
• crearea mediilor mai sănătoase, în special pentru populațiile sărace și defavorizate;
• reducerea factorilor de risc ai bolilor netransmisibile, cum ar fi fumatul de tutun și expunerea la fumatul pasiv, poluarea aerului interior și exterior, dieta nesănătoasă și inactivitatea fizică;
• îmbunătățirea accesului la terapii eficiente pentru persoanele cu BPOC;
• prevenirea deceselor premature și a dizabilităților evitabile de boli majore netransmisibile.

 

 

Ex.       L.Plămădeală  Tel: 022 574 573