28 septembrie – Ziua Mondială de combatere a rabiei

În anul 2006, un grup de cercetători şi profesionişti din cadrul Alianţei Mondiale pentru controlul rabiei au propus ca anual, la 28 septembrie să fie celebrată  Ziua Mondială de combatere a rabiei şi au invitat parteneri să adere la această iniţiativă. Anul acesta ziua de „28 septembrie” va fi a 13-a Zi Mondială a Rabiei, cu genericul „Rabia: vaccinați pentru a elimina”. Vaccinarea este baza tuturor eforturilor de combatere a rabiei.

Evenimentele ce derulează în republică cu ocazia Zilei Mondiale de combatere a rabiei contribuie la răspândirea în rândul populaţiei a cunoştinţelor despre această boală, preponderent a măsurilor de prevenire a bolii.

Data de 28 septembrie se celebrează anual pentru sensibilizarea populației referitor la măsurile de prevenire a rabiei și pentru evidențierea progreselor în lupta împotriva acestei boli terifiante. Prevenirea îmbolnăvirilor umane de rabie a devenit posibilă odată cu elaborarea şi aplicarea în practică (iulie 1885) a primului vaccin antirabic de către ilustrul savant francez Louis Pasteur, care a demonstrat proprietăţile protective a vaccinului antirabic, salvând de la moarte primii 2 pacienţi agresaţi de animale turbate.

Începând cu anul 1885 și până în prezent, vaccinurile antirabice sunt cele mai sigure și eficiente preparate folosite pentru prevenirea rabiei la oameni și animale, cel mai important instrument existent pentru a elimina mortalitatea cauzată de această boală.

Rabia rămâne o preocupare majoră la nivel mondial fiind distribuită pe scară largă pe tot globul. Se estimează că peste 55 000 de oameni mor de rabie în fiecare an, 95% din decesele umane sunt înregistrate în Asia și Africa. Majoritatea deceselor umane apar în urma unei mușcături de la un câine infectat. Între 30% până la 60% dintre victimele mușcăturilor de câine sunt copii sub vârsta de 15 ani. La nivel global, cea mai eficientă strategie de prevenire a rabiei la oameni este eliminarea rabiei la câini și animale sălbatice prin vaccinarea acestora.

Rabia este cea mai veche boală zoonotică fatală, o boală transmisă de la animale la oameni, cauzată de Lyssaviruses din familia Rhabdoviridae și poate afecta toate mamiferele, inclusiv oamenii. Transmiterea are loc prin expunerea la saliva infecțioasă, mai ales prin mușcături și zgârcituri de animale infectate. Perioada de incubaţie variabilă – 3-8 săptămâni, însă poate fi şi de o durată mai lungă. Boala începe cu senzaţii de dureri, prurit, furnicături în locul muşcăturii, dureri de cap, excitabilitate, insomnie, uneori tristeţe, lipsa poftei de mâncare, vărsături, halucinaţii, febră, frică de lumină. Atenționăm că odată cu apariția simptomelor de boală, rabia este inevitabil fatală atât pentru animale, cât și pentru oameni.

La animale boala se manifestă prin 2 forme: rapidă-furioasă şi liniştită-paralitică. La câini, pisici, turbarea se prezintă mai des sub forma furioasă. Animalele bolnave devin agitate – pot să înghită obiecte necomestibile (pietre, paie, lemne). Fiind libere, fug de acasă, muşcă alte animale şi oamenii. De asemenea sunt foarte periculoase muşcăturile pisicilor. Bovinele, ovinele fac turbare cu fenomene de excitaţie nervoasă şi paralitice. Carnivorele sălbatice bolnave îşi schimbă comportamentul – pierd frica de oameni şi câini, vânează ziua, uneori se dau prinse. Animalul bolnav moare în primele 4-5, maxim 10 zile.

 Transmiterea infecţiei. Dacă în ţările Africii şi Asiei câinii sunt principalele surse de infecţie pentru om, în Moldova această întâietate îi revine vulpilor.

 

Numărul excesiv de vulpi condiţionează apariţia lor (în căutarea hranei) în localităţi, în fâșiile forestiere adiacente, unde sunt frecvent întreţinute erbivorele domestice (ovinele, bovinele, caprinele) şi fiind deseori agresate, îndeosebi de vulpile bolnave, devin în continuare şi ele surse de infecţie pentru oameni.

O sursă puternică de răspândire a rabiei prezintă şi câinii fără stăpân, numărul cărora creşte considerabil. De acest fapt sunt vinovaţi, în mare măsură, însăşi oamenii, care deseori îşi trădează prietenii patrupezi, alungându-i în stradă.

În unele ţări, ca surse de infecţie rabică servesc liliecii.

Cine sunt ameninţaţi de această boală? În condiţiile Republicii Moldova      s-au îmbolnăvit de rabie persoanele care au încercat să prindă aşa animale sălbatice ca vulpea, dihorule, jderul, de asemenea persoanele agresate în diferite împrejurări de câini, pisici şi care, ulterior nu au întreprins măsuri de securizare personală, fie din necunoaşterea acestora, fie din neglijenţă faţă de sănătatea sa.

Sunt supuse pericolului de îmbolnăvire de asemenea persoanele ce încearcă să acorde ajutor bovinelor şi altor animale bolnave, introducând mina în gura lor.

Nu procedează corect nici persoanele ce omoară animalele care au provocat muşcături. Uneori stăpânii animalelor îşi permit colectarea şi transportarea în laborator a materialului respectiv – capul animalului, posibil bolnav. Acest lucru trebuie să fie efectuat doar de specialiştii veterinari special instruiţi în domeniu.

Situaţia epizootologică şi epidemiologică. Menţionăm cu îngrijorare că în ultimii ani situaţia epizootologică la rabie se menţine destul de încordată, fiind cauzată, în mare măsură, de neefectuarea activităţilor de diminuare a numărului de vulpi şi a câinilor fără stăpân.

În anul 2018, conform datelor Centrului Republican de Diagnostică Veterinară, rabia animalieră a fost înregistrată în 10 teritorii administrative la 53 de animale. Cele mai multe cazuri de rabie animalieră fiind înregistrate în raioanele Ungheni (8), Anenii Noi, Căuşeni, Orhei (câte 7), Drochia, Leova, mun. Chişinău (câte 5), Nisporeni, Şoldăneşti, Slobozia (câte 4). Pe parcursul ultimilor 25-30 ani, în premieră, a fost identificat virusul rabic la un lup depistat în r-nul Camenca.

În 6 luni ale anului curent, rabia a fost diagnosticată la 23 de animale în 13 teritorii administrative. Rabia a fost diagnosticată la 7 animale sălbatice – 5 vulpi, un bursuc și o nevăstuică; de asemenea la 16 animale domestice – 7 câini, 6 bovine, 2 pisici și o capră. Cele mai multe cazuri de rabie la animale au fost înregistrate în r-le: Ștefan Vodă, Glodeni, Strășeni, Sîngerei, Camenca.

Răspândirea largă a rabiei la animalele domestice indică la pericolul înalt şi real de apariţie a rabiei în rândul oamenilor, care se poate solda cu sfârșit letal.

În luna iulie, anul curent, s-a înregistrat un caz de rabie umană la un copil de 11 ani, din mun. Chișinău, care s-a soldat cu decesul acestuia. Copilul s-a îmbolnăvit acut la 7 iulie 2019, când au apărut slăbiciuni generale, cefalee, lipsa poftei de mâncare, febra până la 39,3ºC, agitaţie. În dinamică, la spital starea s-a agravat, iar la 16 iulie s-au observat semne de aerofobie, pierderea vocii, în baza cărora şi altor momente epidemiologice s-a suspectat rabia. S-a constatat, că băiatul era ataşat de câini şi pisici, inclusiv fără stăpân, fiind frecvent salivat, zgâriat, muşcat uşor. În instituțiile medicale nu au fost înregistrate adresări ale pacientului după asistență medicală privind contactul cu aceste animale. Acest caz a fost confirmat prin laborator la Centrul de referință pentru rabie, Institutul Pasteur din Franța.

Totodată, în ultimii 16 ani au fost înregistrate 3 cazuri de rabie umană, în aa.2003, 2016, 2019 – toate fiind cauzate de adresările tardive după asistență medicală.

Acordarea asistenţei antirabice. În republică este asigurată acordarea asistenţei antirabice de medicii chirurgi și traumatolog, responsabili de această activitate. Anual, în instituţiile medicale se adresează 4500-5000 persoane afectate de diferite categorii de animale. În dependenţă de categoria animalului ce a provocat leziunea şi localizarea acesteia, persoanelor în cauză li se acordă asistenţa antirabică respectivă. Tratamentul profilactic este efectuat gratuit cu vaccin antirabic concentrat şi, la necesitate, cu imunoglobulină specifică. Persoanele supuse tratamentului profilactic trebuie să respecte regimul prescris.

În acest context menţionăm, că graţie adresării precoce după asistenţa antirabică şi primirii tratamentului curativ-profilactic (vaccin și imunoglobulină), apariţia rabiei este anual prevenită la 120-200 persoane agresate de diverse animale cu diagnosticul confirmat de rabie.

Măsuri de profilaxie. Reieşind din situaţia epizootologică creată în republică este stringent necesar organizarea şi realizarea de către Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, Agenția ”Moldsilva”, Asociația Obșteasca Societatea Vânătorilor și Pescarilor, de rând cu Ministerul Sănătăţii, Muncii și Protecției Sociale şi administraţiile publice locale a întregului complex de masuri ce ar contribui la diminuarea circulaţiei agentului cauzal în populaţiile de animale, respectiv a intensităţii procesului epizootologic, şi anume:

• Organizarea şi realizarea periodică a activităţilor de diminuare a numărului excesiv de vulpi – sursa principală de menţinere şi răspândire a virusului rabic, de asemenea a numărului de animale fără stăpân (câini, pisici) – care prezintă surse intermediare de transmitere a infecţiei.
• Imunizarea anuală contra rabiei a câinilor şi pisicilor ce se află în posesia populaţiei, organizaţiilor, instituţiilor.
• Propagarea largă a măsurilor de comportament personal pentru prevenirea îmbolnăvirilor umane de rabie, printre care:
• vaccinarea contra rabiei a animalelor de companie – pentru a păstra în siguranță propria viață și a persoanelor din jur;
• asigurarea pazei animalelor domestice ce păşunează în fâșii forestiere, margini de păduri unde pot fi atacate de animale sălbatice bolnave de rabie;
• instruirea copiilor referitor la comportamentul cu animalele necunoscute, evitând atingerea lor, chiar dacă acestea par a fi sănătoase;
• solicitarea ajutorului a unui specialist veterinar în cazul animalului agresat de un alt animal și evitarea acordării ajutorului de sine stătător;
• consultarea medicului veterinar în cazul apariției a unor simptome de boală la animal;
• evitarea contactului cu animalul bolnav;
• raportarea la specialistul din cadrul subdiviziunii teritoriale pentru siguranţa alimentelor în cazul observării a comportamentului neobișnuit, anormal (inhibat sau agresiv) a unui animal (cu stăpân sau fără);
• evitarea prinsului în capcane a animalelor de pradă.

 În cazul agresării persoanei de un animal de diversă categorie este necesar:

• a asigura cât mai operativ lavajul abundent cu apă și săpun sau detergent al leziunii timp de câteva minute (15 min.);
• a prelucra marginile rănii cu soluții de alcool etilic 70% sau iod 5%. Aceste acțiuni asigură înlăturarea și neutralizarea unei cantități considerabile de agenți biologici, inclusiv virusul rabic;
• a se adresa la cea mai apropiată instituție medicală (în cazul imposibilității de a efectua procedurile mai sus menționate de sine stătător), după acordarea asistenței medicale primare – prelucrarea leziunii și îndreptarea la instituția responsabilă de acordare a asistenței antirabice specializate pentru a primi la necesitate tratamentul curativ-profilactic antirabic.

Totodată se recomandă de a stabili stăpânul animalului ce a provocat mușcătura (adresa, numărul de telefon) și comunicarea informației lucrătorilor medicali ai instituției responsabile de acordare a asistenței antirabice. În baza acestor date se va asigura supravegherea veterinară a animalului respectiv și se va decide cursul de tratament curativ-profilactic.