Ziua Mondială a Hipertensiunii Arteriale – 17 mai 2021

      Ziua Mondială a Hipertensiunii Arteriale este sărbătorită anual pe 17 mai începând cu anul 2005 și a fost lansată de  Liga Mondială de Hipertensiune (WHL) –  o organizație umbrelă compusă din 85 de societăți de hipertensiune și ligi din întreaga lume, cu scopul de a spori gradul de conștientizare a problemelor de sănătate apărute din cauza tensiunii arteriale ridicate, deoarece ea este principala cauză de deces prevenibil la nivel mondial.

     Tema acestui an se concentrează de asemenea pe creșterea gradului de conștientizare la nivel mondial, în special în zonele cu venituri mici și medii, despre importanța controlului timpuriu și metodele precise de măsurare a tensiunii arteriale: „Măsurați-vă cu precizie tensiunea arterială, controlați-o, trăiți mai mult”. Creșterea gradului de conștientizare a consecințelor provocate de hipertensiunea arterială și a necesității controlului timpuriu a devenit și mai importantă, deoarece gestionarea hipertensiunii reduce riscul apariției evenimentelor adverse și a mortalității sporite din cauza COVID-19.

      Există două componente importante în mecanismul de creștere a  conștientizării hipertensiunii arteriale (HTA) în rândul populației :

(1) stabilirea capacității ridicate de screening pentru recunoașterea TA crescute la persoanele din grupa de risc prin creare de programe comunitare,

(2) promovarea măsurării de rutină a TA de către profesioniștii din domeniul sănătății la toate vizitele pacienților.

      Hipertensiunea arterială este o cauză majoră a unei serii de probleme de sănătate, cum ar fi accidente vasculare cerebrale, atac de cord, boli de rinichi și poate contribui de asemenea, la dezvoltarea demenței. Multe persoane care suferă de hipertensiune arterială, nu știu despre asta, deoarece ea poate decurge fără simptome. Acesta este motivul pentru care HTA se numește „Asasinul tăcut”.

     10 milioane de vieți sunt pierdute în fiecare an din cauza tensiunii arteriale înalte.  Începând cu anul 2017, Societatea Internațională de Hipertensiune (ISH), de comun cu Liga Mondială de Hipertensiune, au lansat luna mai, ca o campanie globală de screening sincronizat. Peste 100 de țări au luat parte la anul inaugural, cu resurse limitate,  dar bazându-se pe bunăvoința multor voluntari. Peste 1,2 milioane de oameni și-au măsurat TA în 2017, în 2018-1,5 milioane de oameni și 1,5 milioane în 2019, ceea ce sa reliefat în cel mai mare program public de testare a tensiunii arteriale din lume. În doar 3 ani, 4,2 milioane de oameni și-au măsurat tensiunea arterială. Aproape 1 milion de oameni au fost identificați cu hipertensiune arterială netratată sau tratată necorespunzător, toți având acum posibilitatea să ia măsuri pentru îmbunătățirea sănătății lor. Datorită impactului global al pandemiei COVID-19,  acest eveniment cu regret n-a avut loc în anul 2020.

Date statistice internaţionale  

     Presiunea arterială crescută reprezintă o provocare globală de sănătate, dat fiind prevalența ridicată și co-morbiditatea cardiovasculară și renală asociată, devenind principalul factor de risc pentru deces şi dizabilitate la scară globală. Se estimează că presiunea arterială crescută a fost responsabilă pentru 9,4 milioane decese şi 162 milioane ani de viaţă pierduţi în 2010, 50% dintre bolile cardiace, accidentele vasculare cerebrale şi insuficienţa cardiacă, 13% dintre decese la scară globală şi peste 40% dintre decese la persoanele cu diabet  zaharat. Hipertensiunea arterială este, de asemenea, un factor de risc important fetal şi maternal.

      În prezent HTA a atins dimensiuni epidemice. Proporţia populaţiei cu presiune arterială ridicată a crescut de la 600 milioane în 1980 la aproape 1 miliard în 2008, la 1,39 miliarde în 2010, iar ca urmare a procesului de sporire a populaţiei şi a fenomenului de îmbătrânire, se estimează o creştere de până la 1,56 miliarde în 2025. Din cei 1,39 miliarde estimate de adulți cu HTA, aproape de 3 ori mai mulți locuiesc în țări cu venituri mici și mijlocii.

Date statistice naţionale 

      Principala cauză de deces în Republica Moldova sunt bolile sistemului circulator. Mortalitatea populației din cauza bolilor aparatului circulator a constituit 21 603 în anul 2018, cu o mică descreștere până la 21 512 pentru anul 2019  (în cifre absolute). Incidența generală a populației  prin boala hipertensivă, boala ischemică a inimii însoţită de boala hipertensivă şi bolile cerebrovasculare cu boală hipertensivă a fost de 41 600 în anul 2018 cu o ușoară scădere până la 35 961 în anul 2019 (cifre absolute), respectiv 117,3 în anul 2018 și 101,4 pentru anul 2019 (la 10mii locuitori).

       Prevalența generală a populației  prin boala hipertensivă, boala ischemică a inimii însoţită de boala hipertensivă şi bolile cerebrovasculare cu boală hipertensivă a fost de  605 922 în anul 2018 cu o creștere la 645 247 în anul 2019 (cifre absolute), respectiv 1709,2 în anul 2018 și 1820,1 pentru anul 2019 (la 10mii locuitori).

Simptome    

      Hipertensiunea arterială este o condiție cronică și în general este asociată cu puține simptome sau chiar cu o absența a lor. Simptomele apar de obicei atunci, când tensiunea arterială atinge valori foarte ridicate, când se întâmplă să crească brusc și suficient de marcat , devenind o urgență medicală. Rarele simptome incluse pe lista hipertensiunii arteriale sunt: cefaleea, vertij, epistaxis (hemoragii nazale), palpitații, respirație scurtă.

Factorii de risc pentru hipertensiunea arterială

Se clasifică în două mari categorii:

I. Factori de risc care nu pot fi modificați: vârsta, rasa și ereditatea.

II. Factori de risc modificabili:  factori care țin de comportament și stilul de viață. În această categorie se încadrează comportamentul alimentar nesănătos, tabagismul, sedentarismul, consumul excesiv de alcool, obezitatea.

Diagnosticul HTA 

     Pentru screening şi diagnostic, măsurarea TA la cabinet nu este suficientă, se recomandă atât măsurarea repetată, cât şi monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale (MATA) şi automonitorizarea tensiunii arteriale la domiciliu (ATAD).

Clasificarea TA, similară pentru adulţii din toate grupele de vârstă:

• TA optimă: <120 mmHg TAS (tensiune arterială sistolică) şi <80 mmHg TAD  (tensiune arterială diastolică)

• TA normală: 120-129 mmHg TAS şi 80-84 mmHg TAD

• TA înalt normală: 130-139 mmHg TAS şi 85-89 mmHg TAD

• HTA gradul 1: 140-159 mmHg TAS şi 90-99 mmHg TAD

• HTA gradul 2: 160-179 mmHg TAS şi 100-109 mmHg TAD

• HTA gradul 3: ≥180 mmHg TAS şi  ≥110 mmHg TAD

• HTA sistolică izolată: ≥140 mmHg TAS şi <90 mmHg TAD.

      Copiii de la 1 an la 14 ani au valori normale ale tensiunii în jur de 90/50 mmHg, iar de la 14 ani până la 18 ani valoarea normală este de 110/70 mmHg.

     Metodele non-farmacologice care contribuie la reducerea presiunii arteriale:  adoptarea unui mod de viață sănătos, care presupune limitarea consumului de alcool, abandonarea fumatului, creșterea nivelului de implicare în activitatea fizică, menținerea unei greutăți corporale normale, reducerea consumului de sare și abordarea nutrițională DASH (Dietary Approaches to Stop Hypertension), pentru prevenirea HTA.

     Uneori însă aceste măsuri nu sunt suficiente și mai ales în cazul pacienților vârstnici devine vitală asocierea tratamentului medicamentos. De cele mai multe ori tratamentul va include combinarea mai multor clase de medicamente și o monitorizare constantă a tensiunii pentru verificarea eficacității tratamentului și la necesitate ajustarea lui.

      Prevenirea HTA, atacului de cord, accidentului vascular cerebral, bolilor renale, precum și educația, consilierea pentru sănătate sunt obiective importante și real de atins.

You may also like...