Alăptarea la sân – cea mai eficientă metodă de a fortifica imunitatea copilului și al proteja de infecții sau complicații ale acestora

Alăptarea la sân este cea mai bună modalitate de a oferi nou-născuților hrana necesară pentru creștere și dezvoltare. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și UNICEF recomandă alăptarea exclusivă a copilului până la 6 luni și continuarea alăptării cu introducerea treptată a alimentației complementare până la doi ani și mai mult.

La nivel global, doar 40% dintre copiii de la 0 la 6 luni sunt alăptați exclusiv. Aceasta poate contribui la subnutriție, care este asociată cu 2,7 milioane de decese la copii anual sau 45% din decesele infantile. Potrivit OMS, aproximativ 820.000 de vieți de copil ar putea fi salvate în fiecare an, dacă fiecare nou-născut ar fi alăptat  exclusiv cu lapte matern în primele șase luni de viață, iar alăptarea ar continua până la vârsta de 2 ani.

Beneficiile alăptării pentru copil

Alăptarea scade riscul anumitor afecțiuni pe care copilul poate sa le dezvolte pe parcursul vieții. Studiile arată că incidența obezității e mult mai redusă la copiii alăptați, față de cei alimentați cu lapte praf. De asemenea, riscul apariției diabetului și a hipertensiunii arteriale scade la persoanele care au fost alăptate.

Laptele matern oferă protecție împotriva infecțiilor și crește imunitatea. El e adaptat corpului copilului și îi protejează peretele intestinal. În acest fel, rămâne o barieră sănătoasă care nu permite bacteriilor patogene să treacă din sistemul digestiv în corpul copilului. În același timp, substanțele din laptele matern inhibă dezvoltarea bacteriilor patologice în intestin, și favorizează colonizarea lui cu bacterii sănătoase.

De asemenea, laptele matern protejează copilul de infecțiile gastrointestinale și de complicații ale infecțiilor respiratorii. Copiii cu risc alergic alăptați, până la cel puțin 4 luni, se confrunta mai rar cu dermatită atopică (afecțiune care provoacă înroșirea pielii și mâncărimea), eczemă sau astm.

Alăptarea până la 4 luni de viață oferă și protecție față de apariția limfoamelor la copii, a anumitor tipuri de leucemii, a diabetului zaharat și a bolii Crohn.

Totodată, bebelușii alăptați au multiple avantaje cognitive și psihologice. În laptele matern există proteine specifice pentru maturizarea creierului, al centrului echilibrului și al retinei. Alăptarea în primele luni de viață asigură un echilibru mai bun, o vedere mai clară, cu efecte pe termen lung. Alăptarea până la vârsta de un an creste IQ-ul chiar si cu 10 puncte față de copiii hrăniți cu lapte praf.

Copiii alăptați sunt mai liniștiți, dorm mai bine și sunt mai relaxați. Aceasta le asigură o stare psihologică de bine pe tot parcursul vieții. Alăptarea le satisface nevoile emoționale. La maturitate, devin mai siguri pe ei si mai asertivi.

Alăptarea și COVID-19 

Beneficiile alăptării depășesc substanțial riscurile potențiale de transmitere a infecției. În acest context, OMS recomandă ca toate mamele confirmate sau suspectate cu COVID-19 să continue să alăpteze, urmând măsurile de protecție generale:

  • igienizarea mâinilor înaintea și după contactul cu copilul;
  • respectarea igienei sânilor;
  • folosirea unei măști medicale în timpul contactului cu copilul, inclusiv în timpul alăptării;
  • respectarea igienei tusei și strănutului;
  • curățarea și dezinfectarea suprafețelor frecvent atinse.

În perioada 1-7 august, 175 de țări ale lumii, inclusiv Republica Moldova, marchează Săptămâna Mondială a Alăptării, cu genericul „Faceți un pas spre alăptare. Educați și sprijiniți!”. Organizația Mondială a Sănătății și UNICEF îndeamnă statele să consolideze capacitățile actorilor care trebuie să protejeze, să promoveze și să sprijine alăptarea și femeile care au nevoie de sprijin pentru a alăpta nou-născutul.

 

Comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *